Pagini

Expat in Canada

Expat in Canada

marți, 25 iulie 2017

Casa mea este o nurserie, asa ca lista pe care ziceam ca vreau sa o fac si pe care o puteti urmari mai jos este una foarte selectiva. Am ales doar cateva produse din cele pe care le folosesc cu mentiunea ca pentru mine o lista de genul asta mi-ar fi fost de mare ajutor cu ceva vreme in urma si nu pentru a afla de cele mai bune marci de pe piata, ci pentru a afla ca asemenea produse exista, indiferent de firma.

Bebelusul meu nu plange aproape niciodata. As putea spune chiar ca nici foame nu-i e niciodata. Pentru ca am grija sa-i dau sa manace inainte de-a i se face foame. Ii cunosc foarte bine semnalele non-verbale prin care ma atentioneaza ca i-a venit ora mesei, iar eu ii raspund fara intarziere, asa ca nu are niciun motiv sa planga. Si nici n-o face. In trei luni acus pot numara pe degetele de la o mana, fara sa am nevoie de toate, episoadele de plans isteric. Iar acestea au fost cauzate de colici. Pana am descoperit, la recomandarea unui prieten, acest Cocyntal, niste fiole homeopate care ii iau durerile de burta cu mana in mai putin de un minut. Dupa ce ii dam o fiola, care se administreaza foarte usor, se linisteste si daca nu adoarme imediat, o da din plans in ras. Se inveseleste si ne inveseleste si pe noi. Ca ea scapa de durerile de burta, iar noi de traumele psihice provocate de plansul ei. Acesta firma BOIRON, am inteles, foarte bine vazuta pe piata, are produse homeopate si impotriva congestiilor nazale sau orice alt simptom de raceala. Acesta se numeste Coryzalia si contine doar apa purificata. Mai are unul si pentru durerile de dinti, dar acesta nu mai stiu cum se numeste, ca nu am cumparat inca. PS: Apropo de plans, sunt foarte multi prosti pe lumea asta, dar cei mai prosti dintre toti prostii mi se par cei care ma sfatuiesc ca atunci cand copilul plange sa-l las acolo sa planga ca plansul ii face bine! Sper sa pateasca si ei macar tot asa. Sa moara de chinuri si sa-i ignore toata lumea, ca le face bine idiotilor! Aia nu au voie sa faca copii, cu atata mai putin sa-mi dea mie sfaturi despre cum se creste unul!
Tot impotriva congestiilor nazale, dar si pentru ingrijirea zilnica a nasului, eu am cumparat acest kit hydraSense, care e foarte usor de folosit. Intai, ca sa se inmoaie ce are ea in nas, i se baga pe nari o picatura, doua, dintr-o fiola care contine doar apa de mare desalinizata, sterila, nediluata si izotonica, apoi, cu ajutorul unui tub se trage totul cu gura. No worries, ca nu va intra voua mucii in gura. Are un filtru care are grija sa nu se intample asta. E nevoie de un sistem de genul acesta pentru ca bebelusii au niste gaurele minuscule in loc de nari, nu-si pot sufla nasul si, in plus, nu respira pe gura. Am cumparat aparatul acesta pentru ca bebe a racit o data din cauza lui Bobi care a adus acasa o paguba de raceala si a dat-o, generos, la toata lumea. La recomandarea farmacistilor, nu am folosit niciun medicament, pentru ca nu ar fi indicat mi-au zis, ci mi-au spus s-o tratez cu "liquid gold", adica cu lapte matern. 

Si ca am adus vorba, aceasta este o pompa electrica Medela, una dintre cele mai smart investitii pentru o mama care alapteaza, sau macar intentioneaza. In primele zile dupa nastere, pentru ca unele femei imi spuneau ca imi trebuie, altele ca n-am nevoie de ea, eram confuza, nu stiam ce sa fac, daca sa o cumpar sau nu, nu de alta dar costa $400 si nu e returnabila. M-a convins ca e un produs de care am neaparata nevoie o tipa de la Toronto Public Health, care m-a sunat la o zi, doua, dupa ce am ajuns acasa de la spital si m-a tinut in telefon aproape o ora cu tot felul de intrebari, m-a intrebat si daca am depresie postpartum sau vreun istoric medical in sensul acesta, dar si cu sfaturi, in special despre alaptare. Atunci laptele meu nu era reglat si mi-a zis ca trebuie sa pompez de cel putin 8 ore pe zi, inclusiv noaptea, pana vine laptele. Din cate am inteles de la ea exista si posibilitatea sa inchiriezi gratuit, adica sa imprumuti, pompe de genul acesta de la centrele de consulatare in lactatie din Toronto. Dupa ce am inchis telefonul insa, Bobi s-a dus direct la Toys "R" Us si mi-a luat una si nu regret un cent dat pe ea. Ba chiar am folosit-o mai putin atunci la inceput decat o folosesc acum, cand pompez de cel putin doua ori pe zi, avand rezerve de lapte pentru cand merg in parc sau oriunde in alta parte si nu mi-e foarte comod sa alaptez. Bebe meu mananca cu aceeasi pofta si de la biberon fara a se arata confuza. Secretul, pe care, de asemenea, asistentele de la spital mi l-au spus, a fost sa nu-i bag biberonul in gura de la inceput, ci abia dupa ce a invatat ca ţâţa mamei e ţâţa mamei, restul e bonus.
Laptele il stochez la frigider in aceste pungi speciale de la Lansinoh. Au sistem dublu de inchidere la gura si etichete pentru a nota data pomparii, avand in vedere ca si laptele matern are o anumita perioada de valabilitate. Le-am cumparat de pe Amazon si au venit de pe o zi pe alta. Dar am vazut ca se gasesc si la Shoppers. Mie, mai nou, imi este mult mai usor sa-mi fac cumparaturile online.
Lapte praf gata preparat. Eu nu mai folosesc acum, dar am folosit la inceput pana mi s-a reglat lactatia. Chiar daca e un produs care mie nu-mi mai trebuie, am tinut sa-l adaug pe lista cu mentiunea ca apreciez existenta acestor suplimente pe piata pentru ca am vazut si eu ce inseamna sa ai nevoie de ele, chiar daca laptele matern nu poate fi inlocuit pana la capat de nicio formula. Nu numai pentru acesta asigura bebelusului necesarul de nutrienti si anticorpi, ci si pentru experienta. Asa cum cuplul ajunge la intimitatea suprema prin actul sexual, asa bebelusul cu mama se unesc prin alaptare.
Nursing pads, ca sa nu dai lapte la soricei. Washable si disposable. Dupa preferinte. Eu am de amandoua, dar le prefer pe primele.
Un saculet de dormit si un swaddle, adica o faşă mai moderna. In saculet nu a dormit decat o singura noapte, atunci cand l-am cumparat, dar in Swaddle Me doarme si acum. Apropo de recomandarile specilistilor cu privire la ingrijirea nou-nascutilor de care scriam eu la un moment dat si despre care spuneam ca voi tine cont fara doar si poate...mi-au fost de mare ajutor pentru orientare, dar nu le respectat intocmai. Infasarea de exemplu nu mai este recomandata, doar ca bebelusa mea cel mai bine doarme asa. E singurul lucru care "o prinde" cand "cade de sus", adica atenueaza reflexul "startle", pe care il are si acum, desi nu la aceeasi intensitate de la inceput.
Daca folositi ceva ce v-a fost de mare ajutor, apreciez si va multumesc daca imi spuneti si mie despre ele!

sâmbătă, 22 iulie 2017

Am avut azi programare la dentist la 8 dimineata si dupa ce am terminat acolo, avand chef de shopping, am intrat direct in Toys "R" Us ca sa-i cumpar gugustiucei jucarii. Ma uitam cu tot interesul pe rafturile pentru varsta ei cand mi-am dat seama ca daca as fi fost anul trecut, in aceleasi conditii m-as fi dus aţă la un magazin de haine pentru mine. #alteprioritati

Acum e la varsta la care isi descopera simturile. O fascineaza culorile, luminile si sunetele muzicale. Asa ca i-am cumparat-o pe printesa Sofia, care e imbracata intr-o punga. Asa-i fosnaie rochia, ca o punga goala. Acum o altoieste bine si bine ii face ca nu am inca pretentia sa-si dezvolte sensibilitatea fata de semenul ei papusa inca, ci sa invete s-o atinga, chiar daca deocamdata cu pumnii.

I-am luat si un octupus albastru care zornaie si de ale carui tentacule se poate agata cu mainile pentru ca, de asemenea, sa-si dezvolte simtul care, mai tarziu, va fi al mangaierii.

Acestea, si alte jucarii care canta si mai ales, lumineaza, spre fascinatia ei, i le agat de bara de la play gym unde isi face ea lectiile zilnic. Vad in ochii ei ca e fericita, sau macar interesata, sa descopere lumea. Eu o ajut sa creasca mare, iar ea, invers, ma ajuta sa redevin un copil alaturi de ea.


joi, 20 iulie 2017

Bebe doarme si ma-sa isi face de cap. Poza asta nu e ceea ce pare, nu ma relaxez adica, ci ma ostenesc si aici ca sa scap de ce-am in plus. Nu merg la sala pentru ca nu pot lipsi prea mult de acasa, chiar daca GoodLife e aici peste drum, si apoi nici corpul meu nu e inca pregatit pentru spinning sau alergari. Incep cu niste exercitii de aquafit la mine in piscina si cateva minute de sauna. Sper sa slabesc din cateva balaceli, dar cum stiu ca pe asta o sper degeaba, macar sa-mi fac incalzirea. Vreo luna am zis, si ajustez apoi in functie de rezultate. Trebuie sa slabesc 20 de kilograme. Asta ar fi ideal, dar as fi multumita si cu 15 macar. Ba la cat mi-e de incapatanat cantarul in ultima vreme, m-as multumi acum si cu 1. As vrea 20 pentru ca atatea am pus pe mine, mai precis, cu atatea am ramas pe mine. La spital nu stiu cu cate m-am dus pentru ca spre sfarsitul pregnanciului n-am mai vrut sa ma sui pe cantar. Voi fi ok insa si cu 15 pentru ca nu mai am minte de teenager sa fiu obsedata de silueta, vreau doar sa nu ma stranga pielea pe mine. Acum mi se pare, desi ar fi bine sa fie doar o parere, ca sunt prea grasa si nu ma simt confortabil in pielea mea, adica in grasimea mea. Nici nu stiu ce fel de haine sa-mi cumpar sa ma acopar. In demersul acesta am nevoie de vointa si disciplina, dar si de timp. De toate dispun cu greu, dar mai ales de ultimul. De aceea, mi-am pus traget la numarul de kilograme de care trebuie sa scap, dar nu si la timp, sperand sa-mi treaca pana ma marit (!!!), vorba aia. Oricum, se spune ca ce se pune in noua luni, in cel putin tot atatea se da jos.
Desi nu-mi place deloc ca m-am ingrasat atat de tare, nu-mi reprosez niciun kilogram pus pe mine. Daca ar fi sa dau timpul inapoi probabil ca as face din nou aceleasi greseli pe care le-am facut, pentru ca organismul meu nu a fost foarte prietenos cu sarcina de la inceput pana la final, iar eu nu am facut decat sa-l ascult. Vreau adica sa spun ca nu am fost numai eu de vina.
Singurul lucru pe care mi-l reprosez este ca nu am investit mai multi bani in haine de maternitate. M-am tot zgarcit gandindu-ma ca oricum nu le voi putea purta decat cateva luni, dar cum eu inca sunt gravida, am ajuns acum sa-mi cumpar mai multe haine din astea lalai si urate decat o faceam atunci.

duminică, 16 iulie 2017

Azi va aduc si pe voi in parcul in care ma distrez eu cu Catiuşa in fiecare zi. Eu stau pe langa blocurile alea de la vedeti un pic mai jos, iar poza e facuta de pe peluza parcului, deci nu ne indepartam prea tare pentru ca e foarte aproape de casa. E adevarat ca si blocurile alea sunt foarte inalte si s-ar fi vazut si de la aeroport, cert e ca parcul nu-i, de la mine, la mai mult de 10 minute de mers pe jos. Ma laud cu treaba asta pentru ca atunci cand m-am mutat in zona am crezut ca am prin jur numai zgarie-nori si niciun locas verde unde sa-mi linistesc sufletul. E adevarat ca nu-i un parc in sensul torontonez al cuvantului, la unul din ala nu am acces per pedes din pacate, asa ca sunt multumita sa ma laud si cu acesta, mai ales ca am si toate motivele s-o fac. Acesta este mai degraba un parculet de joaca. Un loc unde zi de zi parintii de prin cartier isi aduc copiii la scaldat sub fantanile arteziene. Nu vezi pe-acolo mosnegi care sa joace sah, nici macar tineret pe dupa artari. Doar puzderie de copii, majoritatea mici, dar si mai mari, caci parcul are si un teren de tenis, si unul de baseball, ba si pista pentru biciclisti, cu acces direct catre trail-ul Finch, trail pe care eu nu ma pot duce cu strollerul, desi mi-ar placea, pentru ca este in camp deschis si nu vreau sa ne bata soarele in cap. Parcul acesta este deci un mare bonus in viata mea de mama pentru ca mai tarziu imi voi putea scoate copilul afara sa se joace cu alti copii avand in vedere ca iesitul in fata blocului nu se practica. Acum e prea mica sa se joace cu ceilalti, dar de apa aia se bucura de pe-acum si ea. Susurul ala, dupa cum vedeti, o adoarme pe loc.


E clar ca nu seamana cu mine ca, dupa cum se vede, nu-i place sa stea la selfie.

sâmbătă, 15 iulie 2017

Ma gandeam sa fac o lista cu produsele pe care le folosesc eu pentru ingrijirea bebelusului, daca nu pentru a-i folosi acesta lista cuiva, macar sa ma dau mare ca ma pricep in conditiile in care acum cateva luni, cand am intrat prima data intr-un magazin de copii, sa cumpar cele necesare pentru nascare, ma uitam pe rafturile alea ca vitelul pe gaura cheii. Produsele pe care le voi pune pe lista nu sunt neaparat cele mai bune de pe piata, dar cu siguranta ii merg bine copilului meu intratat incat sa nu am nicio nevoie in a le schimba. Inainte de a incropi lista, imi va lua ceva timp ca trebuie sa le fac si poze, mi-am amintit, in contextul acesta, de discutia pe care am avut-o aici pe blog despre cei mai buni pampersi. Tin minte ca aproape in unanimitate s-a votat cu Pampers atunci. Atunci Pampers sa fie!!! Colegii lui Bobi il sfatuisera sa se duca sa ia pampersi de la Costco pentru ca sunt cantitate mai mare (foarte important) la un pret mai bun (si mai important) decat au Shoppers sau Toys R'Us. Pentru cei care nu stiu, Costco este un magazin de tip en gros. Noi credeam ca si la Costco au Pampers si Huggies, doar ca mai multi si mai ieftini. Costco insa nu are decat acesti Supreme, vanduti sub marca magazinlui, Kirkland. Iar pretul nu e deloc cu mult mai mic decat sunt ceilalti, cu brand, in alte magazine. Am fost foarte dezamaginiti cand am vazut, doar ca am luat totusi o cutie atunci, pe care am si inceput s-o folosim, alaturi de wipe-sii vanduti sub aceeasi marca. Bebe era foarte happy cu ei, avand in vedere ca nu avea nicio jena sa foloseasca si cate 20 pe zi. Iar curuletul ei era curat si fin ca coconul de matase. Mie insa imi statea pe creier ca nu-mi tratez copilul cu cei mai frumosi si cei mai destepti pampersi de pe piata, adica Pampers, si m-am dus si i-am luat. Surpriza!!! In aceeasi zi, daca nu chiar de la prima folosire, bebe a inceput sa se irite si sa i se faca curuletul rosu ca de maimuta ce-i. Am continuat inca ceva vreme, dar iritatia, sau cum i se zice in engleza, diaper rash, desi tratata cu crema buna cu oxid de zinc, se agrava. Am revenit la Kirkland si, ca prin minune va zic, iritatia a inceput sa dispara vazand cu ochii. Prin urmare, acum folosesc doar acesti "no name" (desi am inteles ca ar fi facuti de Huggies) si nu i-as mai schimba pentru toti Pampersii din lume, nici sa mi-i dai gratis. Pentru ca acum, ca te uiti la făţuca ei sau la curulet, e la fel de frumoasa pe ambele feţe.
Primul lucru care nu mi-a placut la Pampers a fost mirosul. Asa miroseau a talc de imi intorceau stomacul pe dos asa cum un pampers folosit nu mi l-a intors niciodata. Kirkland nu au miros deloc, capata ceva doar atunci cand se umplu :). Prin urmare, sunt bune sfaturile catre "mamici", ca si eu m-am luat dupa ele si asta intentionez si eu sa fac cu lista mea, sa dau sfaturi, dar, tratati-le deci cu precautie, ca nu intotdeauna sunt si cele mai bune pentru voi.

vineri, 14 iulie 2017

Acum ca bebe doarme si eu imi permit, prin urmare, sa-mi fac putin de cap, ma jucam cu gandurile cand mi-am amintit ca o tipa de la job mi-a zis ca cel mai greu in perioada asta imi va fi cu lipsa de somn. Asa o fi fost pentru ea, pentru mine insa lipsa de somn e cea mai mica problema, atat de mica incat nici n-o consider problema. Dar nici nu pot sa zic ca sunt foarte deprivata de somn, doar e putin mai dereglat decat inainte. Ma trezesc de doua ori sa-i dau scurt mancare lu' bebe, si eventual s-o schimb, si zic scurt pentru ca ea nu se lungeste noaptea cu masa, si cam atat. Ea e cel mai mare ajutor al meu pentru ca e un copil foarte cuminte. Cineva m-a intrebat "dar tot tu te ocupi si noaptea de ea"? Cu aluzie la sensul ca barbat n-ai? Am barbat, si inca unul de n-ai vazut tu, doar ca eu alaptez si barbatul meu n-are ţâţe. Doar in prima luna mi-a fost mai greu cu trezitul, pentru ca nici eu nu eram obisnuita ca noaptea sa-mi fie intrerupta si nici somnul ei nu era reglat pe-atunci. Acum insa despre asta nici nu merita sa vorbesc.

Cel mai greu altceva mi se pare. Plecarile de acasa imi dau mie trepidatii. Si nu pentru ca am atasat de mine un carut, nici macar ca-i vine in mijlocul drumului sa suga, ci pentru ca aproape mereu ajungem in situatii neprevazute, hilare pana la un punct, exasperante pana la altul. Ultima patanie a fost acum cateva zile cand am mers cu Bobi la ceremonia lui de P.Eng. Festivitatea s-a tinut undeva pe-aproape, la un club de golf in Tornhill. Bobi a vrut foarte mult sa faca poze cu Cati la acest eveniment mare din viata lui si a noastra. Asa ca i-am cumparat rochita noua, cu volanase rozalii, am dichisit-o cat sa fie mandra toata natia de ea, dar mai ales taica-su. Regula organizatorilor a fost ca nu e voie in sala cu copii sub 10 ani. Dar n-a fost asta o problema, ca oportunitate de o poza gaseam oricum, chiar si daca era s-o facem in parcare, ba daca ma gandesc mai bine, ne lasa sigur si cu ea in sala daca insistam un pic. Au venit si prietenii nostri cu noi si pentru ca Bobi nu putea avea decat un invitat, a intrat cu prietenul lui, care era si pe post de fotograf, iar noi, adica eu cu prietena si fetita, am ramas pe-afara. Mi-a lasat Bobi cheile de la masina, in caz ca i se facea foame guguistiucei sa intru sa-i dau mancare si am plecat apoi sa ne plimbam. Am luat-o spre nord, pentru ca spre sud, venind cu masina, vazusem ca nu-i mai nimic de admirat. Ne-am tot dus asa in sus, sporovaind despre toate cele, si-apoi ne-am intors. Incepuse sa picure. Si pentru ca la un moment dat nu mai picura, ci deja ploua de-a binelea, ne-am aciuat in curtea unei biserici sau centru de ceva asemanator, sub un acoperis. Am zis sa stam acolo cateva minute pana se opreste, numai ca in cateva minute s-a pornit o vijelie de nu ne mai vedeam om cu om, iar acoperisul sub care ne aciuasem, destul de rezistent pana atunci ca nu ne atinsese un strop, "a cedat" sub puterea vantului, si in cateva secunde ne-am facut fleasca. Toate restaurantele erau pe partea cealalta a strazii, iar centrul sub acoperisul caruia stateam era inchis. Incepusem sa tremuram din toate incheieturile. Si de frig, dar eu mai ales de nervi. Ca nu-mi era de noi, cat imi era, bineinteles de Cati. Ea statea cuminte sub prelata carutului, water&windproof. N-a ajuns un strop la ea, dar cum ploaia nu se mai oprea, iar vantul parca devenea tot mai puternic incepuse si-o tornada in capul meu de-mi venea sa plang la gandul ca ar putea s-o ude pe Catiusa. Ei ii place cel mai mult pe lumea asta s-auda cum curge apa si zgomotul ala de ploaie pesemne o contraria ca ma uitam la ea si avea ochii larg deschisi a mirare si curiozitate. Statea acolo cumintica si asculta, dar eu, care inca ii descopar reactiile la nou, ma temeam sa nu inceapa sa planga, ca nu aveam cum sa o iau in brate si s-o linistesc. M-a sunat Bobi, sau l-am sunat eu, nici numai stiu, dar n-am stiut sa-l directionez spre noi ca nici noi nu stiam unde suntem. I-am dat niste indicatii vagi, si pana la urma m-a gasit ploata ca o curca chioara, ca ochelarii nu-mi mai foloseau la nimic, dar el si mai plouat caci dupa cum am spus, cheile de la masina erau la mine si el a inotat pana la noi. Costumul lui de gala si camasa scrobita si calcata de mine ajunsesera niste carpe ude numai bune de sters pe jos...cu noi. Daca eram doar noi, am fi chemat un Uber, dar tocmai asta e problema, si dificultatea de care vorbeam mai sus, ca nu eram doar noi, si nu stiu daca exista Uber cu car seat. Si daca Uber ar fi avut car seat, ce faceam cu carutul? Daca nu incapea in portbagaj? Etc. A luat Bobi cheile de la mine si s-a intors sa aduca masina. In drum spre noi se si lepadase de costum ca atunci cand a coborat din masina era in chiloti, in sosete si intr-un tricou de scandal pe care il gasise pe sub unul din scaune. Ne-a luat, ne-a adus acasa, ploaia intre timp se oprise, s-a schimbat si s-a intors la ceremonie unde, prinzand inceputul sfarsitului, si-a luat diploma.

miercuri, 12 iulie 2017

Pianista la 2 luni 😎


Cati a facut 2 luni si deja e pianista. Inca de cand era in burta am observat ca e foarte talentata ca dadea din clape fara astampar zi si noapte. De aceea, i-am oferit de ziua ei acest instrument sa ne incante pe toti cu harul ei 😇.

marți, 11 iulie 2017

Le cer scuze celor care intra regulat pe blog si nu gasesc nimic nou, nu scuze ca n-am timp sa scriu, ci scuze ca nu am lasat un cuvant ca n-am vreme sa scriu si sa nu mai intre degeaba. Dar nu-i chiar un bai, nu moare nimeni daca nu stie de mine, si-apoi sa dai un clic, doua, in gol pe zi nu-i asa mare lucru. Nu imi propun sa inchid blogul, nu inca, dar acum sunt foarte ocupata ca ma marit. Nu, nu e nicio gluma. Ma marit la City Hall. Atata am vrut sa zic, nu de alta, dar atunci cand voi reveni sa ma recunoasteti, ca voi avea alt nume. V-am pupat! 😇